Aspecte privind activitatea mea la Gazeta Matematică

În anul 1972 tatăl meu mi-a adus o revistă de matematică(Gazeta Matematica seria B nr. 1/1972) pot spune că atunci a fost începutul apropierii mele de Gazeta Matematică seria B ( pentru elevi). Apoi în mod firesc tatăl meu,Dumnezeu să-l odihnească,mi-a facut abonament la Gazeta Matematică şi aşteptam cu nerăbdare apariţia fiecarui număr al Gazetei. Parcurgeam cu înfrigurare rubrica rezolvitorilor problemelor de liceu unde apăream şi eu , orice apariţie a numelui meu la rubrica rezolvitorilor mă impulsiona în a continua sa rezolv ce puteam si eu la cel moment cu nivelul meu de pregătire de atunci , pe de altă parte rigorile studiilor liceale mă obligau la un echilibru privind studiul şi al celorlalte materii , privind peste ani, simţeam că respiram parfumul tinereţii anilor adolescenţei , ani care mi-au marcat destinul pe drumul matematicii şi informaticii. Gazeta Matematica a fost de atunci ca un motor,o sursă benefică pentru mine, sursa şi influenţa care m-au ajutat pe acest frumos drum anevoios dar cu satisfacţii, liantul de suflet pentru o gandire pragmatică si rigurozitate , atribute definitorii ale matematicii. Au urmat anul admiterii si anii studiilor universitare la Facultatea de Matematica, Universitatea Bucuresti,secţia informatică dar Gazeta Matematica seria B de atunci nu a mai lipsit din viaţa mea, pot spune că de la primul contact cu Gazeta Matematica nu mi-a mai scăpat niciun număr al Gazetei Matematice ediţia tipărită a acestei reviste. După ani şi ani şi acum răsfoiesc acele reviste şi unele probleme sau articole imi dau noi imbolduri si frumoase inspiraţii. Matematica pentru mine înseamnă viaţă şi realizare. O gandire ce are la bază studiile făcute după puterile mele şi darul de la Dumnezeu si cultura matematica obţinută cu care mă mândresc, mulţumind lui Dumnezeu pe această cale pentru un mod de viata dăruit până în prezent, pentru ajutorul dat alaturi de multe aspiratii împlinite !...
Conform unei afirmaţii : „Nu-mi plac oamenii care se folosesc de modestie, cerşind astfel aprecierile celor din jurul lor", îndrăznesc totuşi, fără a afişa o falsă modestie, să aduc la vedere celor interesaţi, câteva exemple "pe viu" privind contribuţia mea modestă ,zic eu, în acest domeniu...
......................................................................................................................

TOP 100: Probleme şi articole în Gazeta Matematică (1895-2005)

Probleme şi Articole publicate în GM (perioada 1895-2005) de către elevi, profesori, matematicieni, ingineri, cercetatori.
NOTA: Informaţiile privind numărul de probleme propuse şi articole publicate în G.M. în perioada 1895-2005 sunt preluate din ediţia electronică a Gazetei Matematice realizată de SSMR şi compania Softwin. Aplicaţia oferă serviciul "Lista autori". Datele au fost preluate manual şi prelucrate automat prin sortare după Nr. Total de probleme propuse şi articole.

Nr.crt.	Nume şi Prenume	Probleme	Articole	Total
1	Ionescu-Ţiu Constantin D.	2289	16	2305
2	Ionescu Ion	635	421	1056
3	Bătineţu-Giurgiu Dumitru	681	62	743
4	Buicliu Gh.	462	191	653
5	Chiriţă Marcel	349	169	518
6	Panaitopol Laurenţiu	479	18	497
7	Pârşan Liviu C.	460	15	475
8	Linteş Ioan Gheorghe	274	140	414
9	Szőllőssy Gheorghe	368	3	371
10	Simionescu Gh. D.	279	42	321
11	Doboşan Aurel	284	1	285
12	Safta Ion	263	1	264
13	Ţena Marcel	230	31	261
14	Ghermănescu M.	206	51	257
15	Tomescu Ioan I.	230	24	254
16	Ţiţeica Gabriela	145	108	253
17	Thebault V.	131	112	243
18	Teodorescu Nicolae	95	146	241
19	Rotaru Florin	238	0	238
20	Bencze Mihaly	172	62	234
21	Ioachimescu Dumitru	187	40	227
22	Abramecu N.	166	57	223
23	Atanasiu Ionel	199	0	199
24	Mihăileanu Nicolae N.	148	46	194
25	Pavelescu Nicolae	179	14	193
26	Constantinescu Laura	187	1	188
27	Teodorescu Ioan St.	153	28	181
28	Nicula Virgil	153	13	166
29	Andronache Marian	160	5	165
30	Cristescu V.	105	59	164
31	Motrici Cristinel	150	7	157
32	Andreescu Titu	146	11	157
33	Sergescu Petre C.	74	83	157
34	Ionescu-Bujor Constantin Th.	94	62	156
35	Maftei Ioan	148	4	152
36	Apostol Constantin	150	1	151
37	Pop Valer	147	0	147
38	Ghiţă Romiţă	146	1	147
39	Ghiţă Ioan	142	1	143
40	Acu Florin Dumitru	127	16	143
41	Ghioca Adrian P.	134	7	141
42	Stoenescu Alexandru	90	49	139
43	Lalescu Traian	82	56	138
44	Achim Gh.	137	0	137
45	Angheluţă Th.	100	37	137
46	Ene Aurel	136	0	136
47	Tudor Ionel	135	1	136
48	Lascu Mircea Mihai	127	8	135
49	Miheţ Dorel	129	4	133
50	Ţino Ovidiu	97	36	133
51	Predescu Ioan Z.	130	0	130
52	Firu Doru	128	0	128
53	Focşăneanu Mihail I.	76	50	126
54	Gheorghiu Şerban A.	92	33	125
55	Anca Dorinel	119	4	123
56	Costachescu Cezar	117	5	122
57	Radu Dan	120	1	121
58	Cojocaru Daniel	118	0	118
59	Ursărescu Marian	117	1	118
60	Ghergu Marius	111	6	117
61	Săvulescu D.	114	1	115
62	Alexe Ştefan	110	4	114
63	Coşniţă Cezar	103	9	112
64	Florescu Ioan B.	67	45	112
65	Miculiţă Mihai	105	6	111
66	Vulpescu-Jalea Florin	101	10	111
67	Becheanu Mircea	89	21	110
68	Smarandache Ştefan	108	0	108
69	Şerbănescu Dinu	103	5	108
70	Vlada Marin	99	5	104
71	Brânzei Dan	90	14	104
72	Grecu Cristian	102	0	102
73	Caragea Constantin	99	3	102
74	Pop Ovidiu	99	3	102
75	Ilie Romeo	100	0	100
76	Ţifui Stefan	99	0	99
77	Zidaru Vasile	99	0	99
78	Barisien E.N.	93	6	99
79	Sacter Octav	82	16	98
80	Popoviciu Tiberiu	64	34	98
81	Georgescu Corneliu	90	7	97
82	Andrica Dorin	83	12	95
83	Zapan Grigore C.	76	19	95
84	Gheorghiu Gheorghe Th.	67	28	95
85	Vicol-Turcanu Gheorghe	93	0	93
86	Iacob Eugeniu St.	79	14	93
87	Marnescu Damian	92	0	92
88	Bostan Gh.	90	2	92
89	Sireţchi Gheorghe	84	8	92
90	Roşu Alexandru	66	26	92
91	Cocea Th. Gheorghe	84	7	91
92	Secleman Dan	89	0	89
93	Molea Gheorghe F.	88	1	89
94	Niculescu Liliana	87	2	89
95	Abasohn Ernest	77	12	89
96	Nicolau Constantin H.	79	9	88
97	Ottescu Constantin	79	9	88
98	Zapan Gheorghe	67	20	87
99	Adam Mircea	65	22	87
100	Bebea Nicolae	85	0	85

.....................................................................

Matematica, în sensul cel mai larg, este dezvoltarea tuturor tipurilor de raţionament formal, necesar şi deductiv.

Alfred North Whitehead despre matematică

Matematica este nici mai mult, nici mai puţin, decât partea exactă a gândirii noastre.

L.E.J. Brouwer despre matematică

Matematica este unealta în mod special adaptată pentru a avea de a face cu concepte abstracte de orice fel şi nu există o limită a puterii sale în acest domeniu.

Paul Dirac despre matematică

Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie.

David Hilbert despre matematică

Matematica este arta de a da acelaşi nume la diferite lucruri.

Henri Poincare despre matematică

Matematica este muzica raţiunii.

James J. Sylvester despre matematică

Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop.

Wigner despre matematică

Matematica este regina ştiinţelor.

Karl Friedrich Gauss despre matematică

Matematica este singura metafizică bună.

William Thomson Baron Kelvin despre matematică

...click pentru video

....


Vizitatori online



....


Şi pentru că am fost legat sufleteşte de Gazeta Matematică şi încă mai sunt voi mai adăuga în această pagină câteva lucruri legate de Gazeta Matematică , începuturi:

Gazeta matematică, o revistă de când România se închega ca un nume în lume

"Ce curge în apa voastră, de sunteţi aşa buni la matematică?", întreba cândva fostul secretar de stat al Statelor Unite, Henry Kissinger. Celebrul diplomat al anilor '70 nu arunca vorbe în vânt. Acum, în fiecare dintre cele mai bune 20 de universităţi americane, găseşti câte un profesor român de ştiinţe reale, spune Florin Talpeş, managerului unei companii de software.Site-urile acestor universităţi îi dau dreptate. Eleny Ionel este prima româncă numită profesor la Stanford, ieşeanul Andrei Hagiu predă la Harvard, Ioana Dumitriu la University of Washington, Adrian Bejan este unul dintre marii profesori de inginerie mecanică de la Duke University, iar cel mai bun tânăr matematician român, Ciprian Manolescu, predă la University of California, Los Angeles (UCLA). Exemplele pot continua, dar enumerarea s-au putea întinde pe multe pagini, iar riscul ca ea să nu fie completă este uriaş. Mai interesantă este însă o întoarcere în timp, pentru a vedea ce "curge în apa" românească şi a-i oferi măcar jumătate de răspuns lui Kissinger. Budişteanu, numărul 14 - Fereastra spre secolul XIX
La numărul 14 al străzii general Constantin Budişteanu, la câteva sute de metri de Ateneul Român, este o casă cu o singură fereastră spre drum. Vara şi în primele luni de toamnă, via condusă de jur împrejur apăra fereastra de bătaia soarelui. Restul anului, în schimb, viţa ce porneşte dintr-un butuc îmbătrânit doar întregeşte aspectul învechit al locului. În 1894, strada se numea altfel, Manea Brutaru,iar clădirea adăpostea birourile centrale ale Serviciului pentru construcţia liniei ferate Feteşti-Cernavodă, condus de Anghel Saligny.În spatele ferestrei cu pricina stăteau la sfat cinci ingineri: Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Rocco şi Ioan Zottu. Odaia era biroul lui Cristescu, iar cei cinci aveau vârste fragede, dar un gând matur. Totul a pornit de la o discuţie despre examenul de admitere la Şcoala de Poduri şi Sosele din Bucureşti (viitoarea Şcoală Politehnică). În 1894, la examenul din septembrie, se intrase cu medii foarte mici. Cei cinci, toţi foşti absolvenţi ai Şcolii, se întrebau simplu: de ce? Cea mai bună explicaţie a fost socotită lipsa unei reviste româneşti de matematică. Din 1888, nu mai exista o revistă ştiinţifică în România. Anul coincide cu ultimul număr al revistei ieşene "Recreaţii ştiinţifice". În acest context, doar 2-3 reviste străine mai umpleau setea de cunoaştere a tinerilor din Regatul românesc. Cu o reţetă financiară simplă (strângem membri-cotizanţi pentru primul an şi capitalizăm veniturile pentru a asigura publicarea revistei în anii ce vor urma), apărea, la 15 septembrie 1895, primul număr al Gazetei Matematice. Cu numai o zi în urmă, 15 locomotive traversau pentru prima dată podul de patru kilometri de la Cernavodă, o realizare uluitoare pentru Europa acelor vremuri.

Gazeta - "şcoală" de matematicieni

Victor Balaban murise între timp, alţi oameni se alăturaseră redacţiei. În primul număr, numele lui Balaban nu apare. "Nu vom şti niciodată motivaţia dureroasă a acestei omisiuni", spune Mircea Trifu, autorul istoricului Gazetei Matematice de la apariţie până în 2005. Tot el scrie că, la temelia unui lucru trainic stă viaţa unui om. Povestea merge mai departe, iar Gazeta ajunge să fie un magnet pentru matematicienii români. Numărul redactorilor creşte, tirajul şi el, dar revista nu este una profitabilă. Costurile de tipărire şi distribuţie bat clar veniturile, iar, timp de jumătate de secol, în revistă s-au pompat bani întruna. Revista a avut atâtea "şanse" să moară (două războaie, vremuri economice grele, dorinţa unora dintre redactori de a împărţi capitalul, în 1904) dar mereu s-a găsit cineva să o salveze, să nu o lase să moară. Şi nu a murit, ba chiar s-a dovedit ea însăşi o locomotivă pentru matematica românească. În 1910, membrii Gazetei au înfiinţat Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). Anul trecut (adica anul 2010), Societatea a împlinit 100 de ani, iar actualii membri ai ei au mers la Valea Călugărească, pentru a cinsti un episod din august 1909, când sub via lui Ion Ionescu avea loc şedinţa de redacţie a Gazetei Matematice în care era bătut în cuie efortul de a înfiinţa Societatea. "Este revista care a strâns în jurul ei cei mai celebri matematicieni români", spune Ion Cicu, unul dintre redactorii de astăzi ai Gazetei Matematice. Şi are perfectă dreptate. De-a lungul anilor, au colaborat oameni ca Gheorghe Ţiţeica, (părintele şcolii româneşti de geometrie diferenţială), Traian Lalescu (autorul celui dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale), Dan Barbilian (a modernizat modul de predare a algebrei şi teoriei numerelor), Miron Nicolescu (întemeietorul şcolii româneşti de analiză matematică) sau Grigore Moisil ( a fondat şcoala de logică matematică şi a pus bazele informaticii romaneşti).

Un fenomen naţional

În comunism, sediul Societăţii "Gazeta Matematică", oferit de Ferdinand în 1924, a intrat sub proprietatea statului. Dar revista s-a dezvoltat în continuare, ajungând ca, la un moment dat, să fie tipărită în 100.000 de exemplare. Era tratată ca un obiect de mândrie naţională şi impusă în toate şcolile generale şi în licee. "Prin 1977, ţin minte că la Măcin, în Dobrogea, nevastă-mea avea vreo 7-8 copii care lucrau din Gazeta Matematică", spune profesorul Cicu. În anii studenţiei, dânsul a fost unul dintre sutele de "voluntari" care corectau soluţiile trimise de elevi la problemele propuse în Gazetă. După generaţiile lui Ţiţeica, Lalescu, Moisil au urmat altele, care aveau să crească alături de Gazetă, dar să se împlinească profesional departe de casă, prin statele dezvoltate din Vest. Titu Andreescu (54 de ani) este profesor la University of Texas, Dallas şi a fost coordonator al loturilor de matematică ale României şi Statelor Unite. Cu americanii, a reuşit primul punctaj perfect din istoria Olimpiadelor Internaţionale de Matematică. Se întâmpla la Hong Kong, în 1994. Şi dânsul a crescut cu Gazeta Matematică în mâini. Între 1973 şi 1975, tânărul Andreescu câştiga de trei ori la rând concursul naţional de rezolvare de probleme propus de revistă. Şi chiar dacă de comunism îşi aminteşte ca de perioada în care "mă săturasem de toate barierele care mi s-au pus", Gazeta Matematică pare mai presus de regimul prin care a trecut. Ca profesorul Andreescu au fost mulţi alţii, pornind de la Radu Gologan, Florian Colceag şi Preda Mihăilescu şi terminând cu Daniel Breaz, Ioana Dumitriu sau Ciprian Manolescu.

"Noi continuăm o tradiţie"

Acum, birourile Gazetei Matematice sunt la Facultatea de Matematică. "Avem două cămăruţe acolo", spune Ion Cicu. Tirajul de acum este de 7.000 de exemplare. Ar fi atât de uşor să spunem că revista a decăzut, că vremurile ei de glorie au apus. Dar prezentul revistei nu e sărac, ci doar teribil de legat de situaţia actuală. Azi este internet, problemele se dezbat pe forumuri şi mai puţin prin scrisori, cărţi sunt cu duiumul, iar ceea ce este cu adevărat important este că "noi continuăm o tradiţie", după cum spune acelaşi profesor Cicu. Ba chiar, dacă ar fi să comparăm cu scăderea în tiraj a ziarelor, situaţia revistei e chiar roz. Gazeta a trecut de 60.000 de pagini şi de 55.000 de probleme propuse, toate centralizate într-o arhivă electronică. Chiar dacă, după moartea profesorului Ilie Iliescu şi a preşedintelui Laurenţiu Panaitopol, redacţia numără patru oameni, la care se adaugă 16 membri-colaboratori. Sediul donat de regele Ferdinand şi casa lăsată moştenire de Ion Ionescu nu sunt nici măcar acum ale Gazetei. Sau poate sunt, dar membrii Societăţii sau redactorii Gazetei nu pun piciorul în ele. Prin clădirea din Griviţei 144, oferită prin "înalt decret regal" Societăţii, îşi fac veacul firme şi chiriaşi dubioşi.

"Un steag al renaşterii României"

"Aceasta poate fi steagul unei posibile renaşteri a României", spune Florian Colceag, care, alături de Radu Gologan, este cel mai celebru îndrumător al loturilor de matematică care au reprezentat România la Olimpiadele Internaţionale. "Într-o lume în degradare continuă, a existat şi continuă să existe grupuri de profesionişti modeşti, la locul lor, care păstrează vie scânteia cunoaşterii", adaugă dânsul despre colectivul care produce o revistă ce a rezistat timpului mai ales prin calitatea umană. Şi gândul zboară atât la marii matematicieni apropiaţi revistei, cât şi la un profesor bistriţean oferit exemplu de Ion Cicu. "E un profesor din comuna Şanţ, din Bistriţa-Năsăud, ne trimite mereu probleme interesante. El predă, acolo, la clasele lui, în liniştea satului. De astfel de profesori are nevoie şcoala noastră". Culmea, bunicul omonim al lui Grigore Moisil a fost paroh greco-catolic al Năsăudului, având casa chiar în Şanţ."Ştiinţa şi tehnica şi-a pierdut suflul, erau gazete ştiinţifice cu performanţe unice la nivel mondial. Acum, lucrurile s-au schimbat, pentru că oamenii şi-au pierdut busola. Revista te putea face să te plasezi pe un rol înalt, din care să poţi ajuta societatea. Înainte, un laureat Nobel era un om deosebit de important, acum s-au stricat bunele practici şi lumea vede modele pe cele de îmbogăţire, în perle ale post-revoluţiei care apar zilnic la televizor", crede domnul Colceag. Dar Gazeta a rămas, cu ale sale 7.000 de exemplare trase lunar. La fel şi Societatea de Ştiinţe Matematice a României, cu a cărui istorie pot rivaliza puţine societăţi de pe continent. Dar, când vorbeşte de steagul renaşterii româneşti, profesorul Colceag nu se gândeşte numai la oamenii din fenomenul Gazetei Matematice, ci la cei mulţi ca ei, care pot regla busola naţională. "Omul a pierdut cultul muncii. Cerşim la bănci, în loc să producem. Criza fertilizează însă soluţii, iar soluţia este în oamenii cu adevărat valoroşi. Cândva, ne vom întoarce faţa spre ei".

sursa : articole de pe net