Feedjit

Bine aţi venit pe acest blog !

Vă voi spune câte ceva despre mine.Sunt un om sensibil şi vă mulţumesc pentru vizitele pe blogul meu.Voi încerca să aduc în paginile ce urmează un pic de divertisment si ceva muzică. Muzica consider că reprezintă : mijloc educativ, amuzament, desfătare intelectuală. Putem, cu deplin temei, asimila muzica tuturor acestor categorii. Apoi vom pătrunde puţin şi în lumea fascinantă a unor probleme de matematică de liceu şi chiar dacă s-ar spune că matematica şi muzica nu se împacă sunt destui dintre noi care cred că muzica e matematică pusă pe portativ. Vă aştept cu drag atat cât timpul liber vă permite şi de câte ori aveţi plăcerea! Sper să ne simţim bine împreună.


Choose the language in which you want to view blog

Ma numesc Florin Rotaru (România) si va astept pe acest blog
free counters



Imagine












Vizitatori online

...

...

...  Bloguri, Bloggeri si Cititori Atomyx TV Televiziune cu hituri dupa hituri non-stop
.-.
Cand intrati pe acest blog dati click pe imaginea cu acvariul pentru a hrani pestii ! .-.
.. Un alt citat
..

STIRI ONLINE


.,. .,. -- --- ... ....

Faceți căutări pe acest blog

Configurare lista de pagini

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Persoane interesate

joi, 22 iulie 2010

Aspecte privind activitatea mea la Gazeta Matematică




În anul 1972 tatăl meu mi-a adus o revistă de matematică(Gazeta Matematica seria B nr. 1/1972) pot spune că atunci a fost începutul apropierii mele de Gazeta Matematică seria B ( pentru elevi). Apoi în mod firesc tatăl meu,Dumnezeu să-l odihnească,mi-a facut abonament la Gazeta Matematică şi aşteptam cu nerăbdare apariţia fiecarui număr al Gazetei. Parcurgeam cu înfrigurare rubrica rezolvitorilor problemelor de liceu unde apăream şi eu , orice apariţie a numelui meu la rubrica rezolvitorilor mă impulsiona în a continua sa rezolv ce puteam si eu la cel moment cu nivelul meu de pregătire de atunci , pe de altă parte rigorile studiilor liceale mă obligau la un echilibru privind studiul şi al celorlalte materii , privind peste ani, simţeam că respiram parfumul tinereţii anilor adolescenţei , ani care mi-au marcat destinul pe drumul matematicii şi informaticii. Gazeta Matematica a fost de atunci ca un motor,o sursă benefică pentru mine, sursa şi influenţa care m-au ajutat pe acest frumos drum anevoios dar cu satisfacţii, liantul de suflet pentru o gandire pragmatică si rigurozitate , atribute definitorii ale matematicii. Au urmat anul admiterii si anii studiilor universitare la Facultatea de Matematica, Universitatea Bucuresti,secţia informatică dar Gazeta Matematica seria B de atunci nu a mai lipsit din viaţa mea, pot spune că de la primul contact cu Gazeta Matematica nu mi-a mai scăpat niciun număr al Gazetei Matematice ediţia tipărită a acestei reviste. După ani şi ani şi acum răsfoiesc acele reviste şi unele probleme sau articole imi dau noi imbolduri si frumoase inspiraţii. Matematica pentru mine înseamnă viaţă şi realizare. O gandire ce are la bază studiile făcute după puterile mele şi darul de la Dumnezeu si cultura matematica obţinută cu care mă mândresc, mulţumind lui Dumnezeu pe această cale pentru un mod de viata dăruit până în prezent, pentru ajutorul dat alaturi de multe aspiratii împlinite !...
Conform unei afirmaţii : Nu-mi plac oamenii care se folosesc de modestie, cerşind astfel aprecierile celor din jurul lor", îndrăznesc totuşi, fără a afişa o falsă modestie, să aduc la vedere celor interesaţi, câteva exemple "pe viu" privind contribuţia mea modestă ,zic eu, în acest domeniu...
......................................................................................................................


TOP 100: Probleme şi articole în Gazeta Matematică (1895-2005)


Probleme şi Articole publicate în GM (perioada 1895-2005) de către elevi, profesori, matematicieni, ingineri, cercetatori.
NOTA: Informaţiile privind numărul de probleme propuse şi articole publicate în G.M. în perioada 1895-2005 sunt preluate din ediţia electronică a Gazetei Matematice realizată de SSMR şi compania Softwin. Aplicaţia oferă serviciul "Lista autori". Datele au fost preluate manual şi prelucrate automat prin sortare după Nr. Total de probleme propuse şi articole.


Nr.crt.


Nume şi Prenume


Probleme


Articole


Total


1


Ionescu-Ţiu Constantin D.


2289


16


2305


2


Ionescu Ion


635


421


1056


3


Bătineţu-Giurgiu Dumitru


681


62


743


4


Buicliu Gh.


462


191


653


5


Chiriţă Marcel


349


169


518


6


Panaitopol Laurenţiu


479


18


497


7


Pârşan Liviu C.


460


15


475


8


Linteş Ioan Gheorghe


274


140


414


9


Szőllőssy Gheorghe


368


3


371


10


Simionescu Gh. D.


279


42


321


11


Doboşan Aurel


284


1


285


12


Safta Ion


263


1


264


13


Ţena Marcel


230


31


261


14


Ghermănescu M.


206


51


257


15


Tomescu Ioan I.


230


24


254


16


Ţiţeica Gabriela


145


108


253


17


Thebault V.


131


112


243


18


Teodorescu Nicolae


95


146


241


19


Rotaru Florin


238


0


238


20


Bencze Mihaly


172


62


234


21


Ioachimescu Dumitru


187


40


227


22


Abramecu N.


166


57


223


23


Atanasiu Ionel


199


0


199


24


Mihăileanu Nicolae N.


148


46


194


25


Pavelescu Nicolae


179


14


193


26


Constantinescu Laura


187


1


188


27


Teodorescu Ioan St.


153


28


181


28


Nicula Virgil


153


13


166


29


Andronache Marian


160


5


165


30


Cristescu V.


105


59


164


31


Motrici Cristinel


150


7


157


32


Andreescu Titu


146


11


157


33


Sergescu Petre C.


74


83


157


34


Ionescu-Bujor Constantin Th.


94


62


156


35


Maftei Ioan


148


4


152


36


Apostol Constantin


150


1


151


37


Pop Valer


147


0


147


38


Ghiţă Romiţă


146


1


147


39


Ghiţă Ioan


142


1


143


40


Acu Florin Dumitru


127


16


143


41


Ghioca Adrian P.


134


7


141


42


Stoenescu Alexandru


90


49


139


43


Lalescu Traian


82


56


138


44


Achim Gh.


137


0


137


45


Angheluţă Th.


100


37


137


46


Ene Aurel


136


0


136


47


Tudor Ionel


135


1


136


48


Lascu Mircea Mihai


127


8


135


49


Miheţ Dorel


129


4


133


50


Ţino Ovidiu


97


36


133


51


Predescu Ioan Z.


130


0


130


52


Firu Doru


128


0


128


53


Focşăneanu Mihail I.


76


50


126


54


Gheorghiu Şerban A.


92


33


125


55


Anca Dorinel


119


4


123


56


Costachescu Cezar


117


5


122


57


Radu Dan


120


1


121


58


Cojocaru Daniel


118


0


118


59


Ursărescu Marian


117


1


118


60


Ghergu Marius


111


6


117


61


Săvulescu D.


114


1


115


62


Alexe Ştefan


110


4


114


63


Coşniţă Cezar


103


9


112


64


Florescu Ioan B.


67


45


112


65


Miculiţă Mihai


105


6


111


66


Vulpescu-Jalea Florin


101


10


111


67


Becheanu Mircea


89


21


110


68


Smarandache Ştefan


108


0


108


69


Şerbănescu Dinu


103


5


108


70


Vlada Marin


99


5


104


71


Brânzei Dan


90


14


104


72


Grecu Cristian


102


0


102


73


Caragea Constantin


99


3


102


74


Pop Ovidiu


99


3


102


75


Ilie Romeo


100


0


100


76


Ţifui Stefan


99


0


99


77


Zidaru Vasile


99


0


99


78


Barisien E.N.


93


6


99


79


Sacter Octav


82


16


98


80


Popoviciu Tiberiu


64


34


98


81


Georgescu Corneliu


90


7


97


82


Andrica Dorin


83


12


95


83


Zapan Grigore C.


76


19


95


84


Gheorghiu Gheorghe Th.


67


28


95


85


Vicol-Turcanu Gheorghe


93


0


93


86


Iacob Eugeniu St.


79


14


93


87


Marnescu Damian


92


0


92


88


Bostan Gh.


90


2


92


89


Sireţchi Gheorghe


84


8


92


90


Roşu Alexandru


66


26


92


91


Cocea Th. Gheorghe


84


7


91


92


Secleman Dan


89


0


89


93


Molea Gheorghe F.


88


1


89


94


Niculescu Liliana


87


2


89


95


Abasohn Ernest


77


12


89


96


Nicolau Constantin H.


79


9


88


97


Ottescu Constantin


79


9


88


98


Zapan Gheorghe


67


20


87


99


Adam Mircea


65


22


87


100


Bebea Nicolae


85


0


85


Imagine







.....................................................................







































Matematica, în sensul cel mai larg, este dezvoltarea tuturor tipurilor de raţionament formal, necesar şi deductiv.

Alfred North Whitehead despre matematică









Matematica este nici mai mult, nici mai puţin, decât partea exactă a gândirii noastre.


L.E.J. Brouwer despre matematică







Matematica este unealta în mod special adaptată pentru a avea de a face cu concepte abstracte de orice fel şi nu există o limită a puterii sale în acest domeniu.



Paul Dirac despre matematică







Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie.



David Hilbert despre matematică







Matematica este arta de a da acelaşi nume la diferite lucruri.



Henri Poincare despre matematică







Matematica este muzica raţiunii.



James J. Sylvester despre matematică







Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop.



Wigner despre matematică







Matematica este regina ştiinţelor.



Karl Friedrich Gauss despre matematică







Matematica este singura metafizică bună.



William Thomson Baron Kelvin despre matematică







...click pentru video



video

....


Vizitatori online



....


Şi pentru că am fost legat sufleteşte de Gazeta Matematică şi încă mai sunt voi mai adăuga în această pagină câteva lucruri legate de Gazeta Matematică , începuturi:

Gazeta matematică, o revistă de când România se închega ca un nume în lume

"Ce curge în apa voastră, de sunteţi aşa buni la matematică?", întreba cândva fostul secretar de stat al Statelor Unite, Henry Kissinger. Celebrul diplomat al anilor '70 nu arunca vorbe în vânt. Acum, în fiecare dintre cele mai bune 20 de universităţi americane, găseşti câte un profesor român de ştiinţe reale, spune Florin Talpeş, managerului unei companii de software.Site-urile acestor universităţi îi dau dreptate. Eleny Ionel este prima româncă numită profesor la Stanford, ieşeanul Andrei Hagiu predă la Harvard, Ioana Dumitriu la University of Washington, Adrian Bejan este unul dintre marii profesori de inginerie mecanică de la Duke University, iar cel mai bun tânăr matematician român, Ciprian Manolescu, predă la University of California, Los Angeles (UCLA). Exemplele pot continua, dar enumerarea s-au putea întinde pe multe pagini, iar riscul ca ea să nu fie completă este uriaş. Mai interesantă este însă o întoarcere în timp, pentru a vedea ce "curge în apa" românească şi a-i oferi măcar jumătate de răspuns lui Kissinger. Budişteanu, numărul 14 - Fereastra spre secolul XIX
La numărul 14 al străzii general Constantin Budişteanu, la câteva sute de metri de Ateneul Român, este o casă cu o singură fereastră spre drum. Vara şi în primele luni de toamnă, via condusă de jur împrejur apăra fereastra de bătaia soarelui. Restul anului, în schimb, viţa ce porneşte dintr-un butuc îmbătrânit doar întregeşte aspectul învechit al locului. În 1894, strada se numea altfel, Manea Brutaru,iar clădirea adăpostea birourile centrale ale Serviciului pentru construcţia liniei ferate Feteşti-Cernavodă, condus de Anghel Saligny.În spatele ferestrei cu pricina stăteau la sfat cinci ingineri: Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Rocco şi Ioan Zottu. Odaia era biroul lui Cristescu, iar cei cinci aveau vârste fragede, dar un gând matur. Totul a pornit de la o discuţie despre examenul de admitere la Şcoala de Poduri şi Sosele din Bucureşti (viitoarea Şcoală Politehnică). În 1894, la examenul din septembrie, se intrase cu medii foarte mici. Cei cinci, toţi foşti absolvenţi ai Şcolii, se întrebau simplu: de ce? Cea mai bună explicaţie a fost socotită lipsa unei reviste româneşti de matematică. Din 1888, nu mai exista o revistă ştiinţifică în România. Anul coincide cu ultimul număr al revistei ieşene "Recreaţii ştiinţifice". În acest context, doar 2-3 reviste străine mai umpleau setea de cunoaştere a tinerilor din Regatul românesc. Cu o reţetă financiară simplă (strângem membri-cotizanţi pentru primul an şi capitalizăm veniturile pentru a asigura publicarea revistei în anii ce vor urma), apărea, la 15 septembrie 1895, primul număr al Gazetei Matematice. Cu numai o zi în urmă, 15 locomotive traversau pentru prima dată podul de patru kilometri de la Cernavodă, o realizare uluitoare pentru Europa acelor vremuri.

Gazeta - "şcoală" de matematicieni

Victor Balaban murise între timp, alţi oameni se alăturaseră redacţiei. În primul număr, numele lui Balaban nu apare. "Nu vom şti niciodată motivaţia dureroasă a acestei omisiuni", spune Mircea Trifu, autorul istoricului Gazetei Matematice de la apariţie până în 2005. Tot el scrie că, la temelia unui lucru trainic stă viaţa unui om. Povestea merge mai departe, iar Gazeta ajunge să fie un magnet pentru matematicienii români. Numărul redactorilor creşte, tirajul şi el, dar revista nu este una profitabilă. Costurile de tipărire şi distribuţie bat clar veniturile, iar, timp de jumătate de secol, în revistă s-au pompat bani întruna. Revista a avut atâtea "şanse" să moară (două războaie, vremuri economice grele, dorinţa unora dintre redactori de a împărţi capitalul, în 1904) dar mereu s-a găsit cineva să o salveze, să nu o lase să moară. Şi nu a murit, ba chiar s-a dovedit ea însăşi o locomotivă pentru matematica românească. În 1910, membrii Gazetei au înfiinţat Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). Anul trecut (adica anul 2010), Societatea a împlinit 100 de ani, iar actualii membri ai ei au mers la Valea Călugărească, pentru a cinsti un episod din august 1909, când sub via lui Ion Ionescu avea loc şedinţa de redacţie a Gazetei Matematice în care era bătut în cuie efortul de a înfiinţa Societatea. "Este revista care a strâns în jurul ei cei mai celebri matematicieni români", spune Ion Cicu, unul dintre redactorii de astăzi ai Gazetei Matematice. Şi are perfectă dreptate. De-a lungul anilor, au colaborat oameni ca Gheorghe Ţiţeica, (părintele şcolii româneşti de geometrie diferenţială), Traian Lalescu (autorul celui dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale), Dan Barbilian (a modernizat modul de predare a algebrei şi teoriei numerelor), Miron Nicolescu (întemeietorul şcolii româneşti de analiză matematică) sau Grigore Moisil ( a fondat şcoala de logică matematică şi a pus bazele informaticii romaneşti).

Un fenomen naţional

În comunism, sediul Societăţii "Gazeta Matematică", oferit de Ferdinand în 1924, a intrat sub proprietatea statului. Dar revista s-a dezvoltat în continuare, ajungând ca, la un moment dat, să fie tipărită în 100.000 de exemplare. Era tratată ca un obiect de mândrie naţională şi impusă în toate şcolile generale şi în licee. "Prin 1977, ţin minte că la Măcin, în Dobrogea, nevastă-mea avea vreo 7-8 copii care lucrau din Gazeta Matematică", spune profesorul Cicu. În anii studenţiei, dânsul a fost unul dintre sutele de "voluntari" care corectau soluţiile trimise de elevi la problemele propuse în Gazetă. După generaţiile lui Ţiţeica, Lalescu, Moisil au urmat altele, care aveau să crească alături de Gazetă, dar să se împlinească profesional departe de casă, prin statele dezvoltate din Vest. Titu Andreescu (54 de ani) este profesor la University of Texas, Dallas şi a fost coordonator al loturilor de matematică ale României şi Statelor Unite. Cu americanii, a reuşit primul punctaj perfect din istoria Olimpiadelor Internaţionale de Matematică. Se întâmpla la Hong Kong, în 1994. Şi dânsul a crescut cu Gazeta Matematică în mâini. Între 1973 şi 1975, tânărul Andreescu câştiga de trei ori la rând concursul naţional de rezolvare de probleme propus de revistă. Şi chiar dacă de comunism îşi aminteşte ca de perioada în care "mă săturasem de toate barierele care mi s-au pus", Gazeta Matematică pare mai presus de regimul prin care a trecut. Ca profesorul Andreescu au fost mulţi alţii, pornind de la Radu Gologan, Florian Colceag şi Preda Mihăilescu şi terminând cu Daniel Breaz, Ioana Dumitriu sau Ciprian Manolescu.

"Noi continuăm o tradiţie"

Acum, birourile Gazetei Matematice sunt la Facultatea de Matematică. "Avem două cămăruţe acolo", spune Ion Cicu. Tirajul de acum este de 7.000 de exemplare. Ar fi atât de uşor să spunem că revista a decăzut, că vremurile ei de glorie au apus. Dar prezentul revistei nu e sărac, ci doar teribil de legat de situaţia actuală. Azi este internet, problemele se dezbat pe forumuri şi mai puţin prin scrisori, cărţi sunt cu duiumul, iar ceea ce este cu adevărat important este că "noi continuăm o tradiţie", după cum spune acelaşi profesor Cicu. Ba chiar, dacă ar fi să comparăm cu scăderea în tiraj a ziarelor, situaţia revistei e chiar roz. Gazeta a trecut de 60.000 de pagini şi de 55.000 de probleme propuse, toate centralizate într-o arhivă electronică. Chiar dacă, după moartea profesorului Ilie Iliescu şi a preşedintelui Laurenţiu Panaitopol, redacţia numără patru oameni, la care se adaugă 16 membri-colaboratori. Sediul donat de regele Ferdinand şi casa lăsată moştenire de Ion Ionescu nu sunt nici măcar acum ale Gazetei. Sau poate sunt, dar membrii Societăţii sau redactorii Gazetei nu pun piciorul în ele. Prin clădirea din Griviţei 144, oferită prin "înalt decret regal" Societăţii, îşi fac veacul firme şi chiriaşi dubioşi.

"Un steag al renaşterii României"

"Aceasta poate fi steagul unei posibile renaşteri a României", spune Florian Colceag, care, alături de Radu Gologan, este cel mai celebru îndrumător al loturilor de matematică care au reprezentat România la Olimpiadele Internaţionale. "Într-o lume în degradare continuă, a existat şi continuă să existe grupuri de profesionişti modeşti, la locul lor, care păstrează vie scânteia cunoaşterii", adaugă dânsul despre colectivul care produce o revistă ce a rezistat timpului mai ales prin calitatea umană. Şi gândul zboară atât la marii matematicieni apropiaţi revistei, cât şi la un profesor bistriţean oferit exemplu de Ion Cicu. "E un profesor din comuna Şanţ, din Bistriţa-Năsăud, ne trimite mereu probleme interesante. El predă, acolo, la clasele lui, în liniştea satului. De astfel de profesori are nevoie şcoala noastră". Culmea, bunicul omonim al lui Grigore Moisil a fost paroh greco-catolic al Năsăudului, având casa chiar în Şanţ."Ştiinţa şi tehnica şi-a pierdut suflul, erau gazete ştiinţifice cu performanţe unice la nivel mondial. Acum, lucrurile s-au schimbat, pentru că oamenii şi-au pierdut busola. Revista te putea face să te plasezi pe un rol înalt, din care să poţi ajuta societatea. Înainte, un laureat Nobel era un om deosebit de important, acum s-au stricat bunele practici şi lumea vede modele pe cele de îmbogăţire, în perle ale post-revoluţiei care apar zilnic la televizor", crede domnul Colceag. Dar Gazeta a rămas, cu ale sale 7.000 de exemplare trase lunar. La fel şi Societatea de Ştiinţe Matematice a României, cu a cărui istorie pot rivaliza puţine societăţi de pe continent. Dar, când vorbeşte de steagul renaşterii româneşti, profesorul Colceag nu se gândeşte numai la oamenii din fenomenul Gazetei Matematice, ci la cei mulţi ca ei, care pot regla busola naţională. "Omul a pierdut cultul muncii. Cerşim la bănci, în loc să producem. Criza fertilizează însă soluţii, iar soluţia este în oamenii cu adevărat valoroşi. Cândva, ne vom întoarce faţa spre ei".

sursa : articole de pe net

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu